Ce să citești dacă n-ai timp să citești

0
602
Stacks of books

O să încep cu o confesiune: Sunt un om care iubește cărțile lungi, de la 400-500 de pagini în sus, care să mă poată ține în universul lor zile întregi, nu doar câteva ore. Dar de când am început facultatea, n-am reușit să termin nicio carte de acest fel, căci nu mai am atâta timp liber. Și-acum ce?

Ei bine, am decis să mă adaptez situației și o să-i las pe Marquez, Dostoievski și Stendhal pe raft, căci nu se mai poate. Am început să citesc iar proză scurtă! Chiar și cărțile de 100-200 de pagini, care se citesc ușor și rapid pot fi foarte interesante și captivante, dacă le alegi bine. Mai jos, 5 cărți scurte care mi-au plăcut mult:

  1. Handicap: inteligența. Cum scapi de ea? Te decizi să devii prost. Eroul scriitorului francez Martin Page din „M-am hotărât să devin prost” , Antoine, decide că principala cauză a nefericirii sale e propria sa minte, așa că decide să devină alcoolic. Că doar alcoolicii sunt fericiți. Așa că Antoine începe să studieze temeinic fiecare băutură și efectele ei, mergând la bibliotecă pentru asta. Cartea e una amuzantă, așa că mă opresc aici cu rezumatul.

„Inteligența e de două ori rea: te face să suferi și nimeni nu se gândește să o considere ca pe o boală”. (nr. pagini: 140)

  1. Rămân tot la Martin Page, dar cu o altă carte și cu un personaj asemănător celui de mai sus. Acesta suferă însă de alt handicap: imaginația. Când ești un angajat al unei companii perfecte, plătești niște actori să se dea drept o familie perfectă, locuiești într-un apartament perfect și cumperi lunar sute de mii de exemplare din perfecta operă a lui Emily Dikinson…ce îți mai trebuie? Un mod de a ieși din toată această plictiseală absurdă! Soluție: te sinucizi. Zilnic. Iar așa ai „O perfectă zi perfectă”.

Și toată lumea continuă să tacă. Din asta decurge o asemenea incredibilă nonhărmălaie, încât fiecare devine surd la ceea ce nu spun ceilalți.” (nr. pagini: 129)

  1. “Un erou al timpului nostru”, autor- Mihail Lermontov. Imposibil să sar peste una dintre cărțile mele preferate. Îți spun de-acum: titlul ăsta-i o ironie. Peciorin, personajul “erou”, are multe metehne: cinic, orgolios, suferind de “mal du siècle”, egolatru, superficial, irascibil…să continui? E un personaj care te scoate din sărite, dar tocmai de aceea e atât de interesant.

„Istoria unui suflet omenesc, chiar şi a celui mai mic, e aproape mai interesantă şi mai utilă decât istoria unui popor întreg.” (nr. pagini: 176)

  1. Rămân la ruși și vi-l recomand pe Tolstoi. Cu toate că m-ar tenta să spun “Anna Karenina”, articolul ăsta e închinat prozei scurte, așa că: “Moartea lui Ivan Ilici”, am zis! Ivan Ilici are un trai ușor, plăcut, decent, cu o căsnicie comodă unde nu era vorba de iubire. Personajul îți trezește o ușoară antipatie, așa că nu prea-ți vine să plângi când cade de pe scară și ajunge la pat. Accidentul se transformă în boală și acesta ajunge imobilizat la pat, fisolofând despre moarte și lumea de apoi. Deși Ivan Ilici nu-ți e simpatic, gândurile și spaimele lui înainte de moarte te ating și ajungi să empatizezi cu el.

“Problema nu e nici intestinul gros, nici rinichiul, ci viaţa şi moartea. Da, viaţa a fost şi acum uite, se duce, se duce şi eu nu pot să o opresc. Da. De ce să mă amăgesc?” (nr. pagini: 124)

  1. Okey, o să închei totuși cu un autor român și cu o mică nuvelă care mi-a plăcut enorm și încă o recomand tuturor celor care vor să citească o carte puțiiin mai dubioasă, dar foarte interesantă. E “Rem”, e Mircea Cărtărescu! E fantastic, e tema jocului, a inițierii, e importanța viselor. “Rem” e foarte multe lucruri, așa că, n-ai vrea să le acorzi o șansă Svetlanei, păianjenului-creator, lui Vali și celor 7 fetițe-regine să-ți arate ce e REM-ul?

“Că poate până şi el, în lumea lui, nu este decât un produs al unei minţi mult mai vaste, din altă lume. Şi el caută cu înfrigurare o Intrare către acea lume superioară, căci visul nostru al tuturor este să ne întâlnim Creatorul, să privim în ochi fiinţa care ne-a dat viaţă. “ (nr. pagini: 184)

Ei bine, sper că v-am făcut curioși în legătură cu măcar una dintre aceste cărți. Spor la citit!

 

Lasă un răspuns