Vedete devenite mărci?

0
497

Vedetele devenite mărci înregistrate la O.S.I.M?

Aceste date ne-au fost oferite de: Anda Vlad – Cabinet de Proprietate Industrială
Web:http://www.consilier-marca.ro/
Facebook: https://www.facebook.com/ProtectingYourTrademark/?fref=ts

În România, construirea unui brand personal nu se face peste noapte, brandingul personal este mai degrabă un întreg proces de construire a unei identităţi. Odată creat brand-ul este foarte important să fii în stare să îl comunici lumii.
O dată ce ai stabilit ce te face pe tine unic şi ştii unde să te poziţionezi, urmează o continuă campanie de branding personal pe care chiar tu trebuie să o coordonezi. Personal branding ţine de orice. Fie că vorbim de pagină sau contul de Facebook, de contul de Twitter, contul de LinkedIn, blogul sau website-ul personal, cv-ul, cartea de vizită, adresa de e-mail şi chiar garderoba şi felul în care te îmbraci şi arăţi, contează.
Totul trebuie să meargă împreună, să exprime aceleaşi lucruri pe care tu le transmiţi verbal. În caz contrar, poţi spune adio reputaţiei şi credibilităţii.

Cum au ajuns vedetele din România să se foloseaca de propriul brand/nume drept marca?
Folosirea numelui – patronimic – drept marcă creează un risc permanent de confuzie datorită omonimiilor posibile, folosirea ducând la un monopol care se manifestă prin dreptul titularului mărcii de a-şi fi atribuit exclusiv un nume care, dacă este al sau, poate aparţine şi altor persoane, omonimii săi.
Pentru a constitui o marcă, numele trebuie să aibă un aspect exterior caracteristic, fie prin combinarea să cu elemente figurative, fie printr-o grafică deosebită, culoare sau aşezare originală a literelor din care se compune numele, ceea ce este protejat (înregistrat că marca) nu este numele în sine, ci aranjamentul, dispoziţia specială, culoarea sau formă caracterelor folosite pentru a scrie numele.
Voi prezenta câteva situaţii pentru care se poate cere protecţia unui nume la OSIM, conform Legii 84/1998, Legea Mărcilor şi Indicaţiilor Geografice:

1. În situaţia în care, la modul general, produsele şi/sau serviciile pentru care se doreşte a se înregistra marca pot fi oferite legal de mai multe persoane având acelaşi nume, acesta fiind un nume uzual în România, numele este considerat lipsit de distinctivitate.

2. În situaţia în care, la modul general, este imposibil că produsele şi/sau serviciile pentru care se doreşte înregistrarea mărcii să fie oferite legal de mai multe persoane având acelaşi nume, acesta nefiind un nume uzual în România, numele poate fi apreciat că având distinctivitate.

3. În situaţia în care, deşi real, numele este necunoscut în România (de ex, un nume chinezesc) acesta va fi judecat că marca fantezistă având distinctivitate inerentă.

4. În situaţia în care numele este însoţit şi de alte elemente care să-i confere distinctivitate, acesta, poate, în principiu, să fie înregistrat că marcă, protecţia (înregistrarea) obţinându-se pentru elementele grafice şi nu pentru numele că atare.

5. În situaţia în care, la modul general, produsele şi/sau serviciile sub marcă pot fi oferite legal de mai multe persoane având acelaşi nume şi acesta este un nume uzual în România, deşi numele este lipsit de distinctivitate, acesta va putea fi totuşi înregistrat că marca, dacă se face dovadă dobândirii distinctivităţii anterior depunerii cererii de înregistrare a mărcii.

Luat în ansamblu (nume şi prenume), numele patronimic al unei persoane reduce din lipsa de distinctivitate a numelui sau prenumelui luat individual; chiar şi în această ipoteză, pentru unele categorii de produse şi servicii, mărcile constituite din nume ca ION POPESCU sau MARIA VASILE sunt lipsite de distinctivitate.

Inregistrabilitatea că marca a numelui unui terţ.
Reglementările naţionale şi comunitare permit înregistrarea că marcă a numelui patronimic al unui terţ, impunând condiţia consimțământului atunci când numele aparţine unei persoane care se bucură de renume în România; în mod similar se pune problema şi atunci când este vorba de pseudonimul sau imaginea unei persoane care se bucură de renume în România.

 

Pseudonimele (poreclele), sunt de asemenea înregistrabile.
Există şi pseudonime care devin, în percepţia publicului, “nume” datorită notorietăţii persoanei care îl poartă (de ex., MARLYN MONROE, pseudonimul actriţei Norma Jean Baker) şi atunci este necesar consimţământul.
În legătură cu această categorie de persoane, persoane de renume, se disting două cazuri atunci când vorbim de înregistrare mărci:
persoană care este în viaţă
persoană care a decedat

Câteva exemple de vedete din România care şi-au înregistrat numele la OSIM: Robert Turcescu, Andra Măruţă, Bianca Drăguşanu, Oana Cuzino, Valentina Pelinel, Marius Moga, Andreea Marin, Alexandra Stan, Alexandru Arşinel, Ion Ţiriac, Teo Trandafir, Gheorghe Hagi.

Dacă personalităţile menţionate îşi înregistează ca blocaj numele pentru toate domeniile NISA ( înregistrarea numelui că marca presupune alegea unui domeniu din această clasificare, pentru care se doreşte obţinerea protecţiei), cei din mass-media îşi înregistrează numele pentru domeniile bunurilor de larg consum. Astfel, ei se asigura că nu le va fi folosit numele pentru diverse produse fără acordul lor.

Ioan Ţiriac este este marca înregistrată pentru toate domeniile conform clasificării de la NISA, astfel el asigurându-se că nimeni să nu mai folosească numele fără acordul dansului.

CityNapoca: www.facebook.com/citynapoca

 

Lasă un răspuns